¶¹ÄÌÊÓƵAPP

Skip to Main Navigation
REPORTAJ 25 noiembrie 2019

?n capitala Europei cu cel mai mare risc seimic, rom?nii apeleaz? la tehnologie

La nivelul teritoriului ?ntregii Uniuni Europene (UE), se ?nregistreaz? o cre?tere a riscurilor inerente schimb?rilor climatice ?i a riscului de producere a dezastrelor. ?n ultimele patru decenii, dezastrele naturale din regiune au produs pierderi economice de peste 511 miliarde EUR (dintre care 71% au fost neasigurate) ?i mai mult de 91.000 de victime.

Schimb?rile climatice agraveaz? astfel de efecte, pe m?sur? ce fenomene precum inunda?ii din ce ?n ce mai distrug?toare, incendii de vegeta?ie sezoniere tot mai intense ?i valuri de canicul? cu efecte dezastruoase devin tot mai r?sp?ndite ?n ?ntreaga regiune, pres?nd factorii decizionali s? prioritizeze demersurile ?n ceea ce prive?te managementul riscurilor de producere a dezastrelor.

Image
Harta regiunilor afectate de canicul? din Europa, 25 iulie 2019. Schimb?rile climatice m?resc frecven?a ?i gravitatea fenomenelor meteorologice extreme ?n ?ntreaga Europ?, precum acest val de canicul? recent, care a condus la dep??irea recordurilor de temperatur? ?n 7 ??ri. Sursa: ESA

Provoc?rile cauzate de riscurile de producere a dezastrelor ?n Rom?nia

Acest lucru este ?n mod special valabil ?n Rom?nia, ?ara cu unul dintre cele mai pronun?ate profiluri de risc seismic din regiune ?i cu cel mai mare num?r de inunda?ii din Uniunea European? ?n ultimul deceniu.

?n ultimul secol, ?n Rom?nia au fost ?nregistrate 13 cutremure majore, care au afectat mai mult de 400.000 de oameni ?i au avut ca rezultat peste 2.000 de decese.  Daunele produse numai de cutremurul din anul 1977 au dep??it valoarea de ?i au l?sat f?r? locuin?? peste 35.000 de rom?ni. ?ns? pierderile provocate de inunda?ii ?n zonele rurale ale ??rii sunt de 20 de ori mai mari dec?t cele provocate de activit??i seismice, comunit??ile confrunt?ndu-se ?n ultimii ani cu evenimente meteorologice extreme tot mai frecvente - cu at?t mai mult cu c?t ?n ceea ce prive?te temperaturile cu cea mai rapid? cre?tere ?n r?ndul celor 58 cele mai mari ora?e din Uniunea European?.

Astfel de dezastre afecteaz? ?n mod dispropor?ionat peste 23% din popula?ia Rom?niei care tr?ie?te ?n s?r?cie, at?t ?n ceea ce prive?te impactul financiar relativ, c?t ?i durata de recuperare mai lung?. Un studiu al B?ncii Mondiale privind rezilien?a socio-economic? la dezastre ?n Rom?nia, ce urmeaz? a fi publicat cur?nd, constat? c? efectele asupra bun?st?rii - un indicator care explic? inegalitatea distribu?iei bog??iei - sunt aproape de trei ori mai mari dec?t estim?rile actuale, care se concentreaz? exclusiv asupra pierderilor materiale. De asemenea, cercetarea a indicat c? p?n? la 7% dintre locuitorii Bucure?tiului ar putea dep??i pragul s?r?ciei dac? regiunea ar fi lovit? ast?zi de un cutremur moderat. 


Image

Centrul Bucure?tiului, ora? expus celui mai mare risc seismic dintre toate capitalele europene. Mul?umiri: /Mihai Petre


?n?elegerea riscurilor cu ajutorul tehnologiei

?n fa?a riscurilor tot mai mari de producere a dezastrelor ?i a schimb?rilor climatice, Rom?nia se concentreaz? pe valorificarea tehnologiei inovative pentru a ?mbun?t??i modul ?n care se colecteaz?, se analizeaz? ?i se comunic? informa?iile privind riscurile, pentru a cl?di o baz? puternic? pentru managementul riscurilor de producere a dezastrelor.

Denumit? ?Silicon Valley din Transilvania¡°, scena tehnologic? ?n plin? dezvoltare a Rom?niei cuprinde nu doar antreprenori, ci ?i voci ale societ??ii civile care doresc s? cl?deasc? din temelie rezilien?a Rom?niei. , comunitate tehnologic? civic? local?, permite guvernului s? ?n cazului unui cutremur major sau al altor dezastre. Make Better, o alt? organiza?ie civic? din Romania, a ajutat la identificarea a peste 8.000 de persoane care locuiesc ?n cl?diri ?ncadrate ?n Clasa 1, afectate de , subliniind importan?a ?n elaborarea unor politici eficiente de management al riscurilor de producere a dezastrelor.

Banca Mondial? ?i Programul Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (Global Facility for Disaster Reduction and Recovery - GFDRR) colaboreaz? cu Guvernul Rom?niei pentru a facilita solu?ii pentru informa?ii privind riscurile, cum sunt acestea, precum ?i alte inova?ii viz?nd reducerea riscurilor ?i ?mbun?t??irea serviciilor de urgen??. De exemplu, crearea unui nou instrument de evaluare a riscurilor referitoare la multiple tipuri de hadarduri naturale, la nivel na?ional, (), va pune la dispozi?ie tuturor ministerelor informa?ii necesare investi?iilor pentru reducerea riscurilor ?i va ajuta factorii decizionali s? ?n?eleag? impactul economic ?i financiar al dezastrelor. De asemenea, Banca Mondial? sprijin? modernizarea infrastructurii de urgen?? la nivelul ?ntregii ??ri, asigur?nd c? se pot baza oric?nd pe dot?ri de reac?ie mai sigure ?i mai reziliente. ?i ?n Bucure?ti, Banca Mondial? furnizeaz? servicii de asisten?? tehnic? pentru identificarea metodelor sustenabile ?i accelerate de cre?tere a performan?elor Programului de reducere a riscurilor seismice ?n municipiu.

Image
Harta radar na?ional? a Rom?niei. Informa?iile mai bune privind riscurile, precum datele meteorologice ?n timp real, sunt esen?iale pentru a ajuta autorit??ile rom?ne s? r?m?n? cu un pas ?naintea hazardelor naturale. Sursa: Banca Mondial?

O alt? modalitate prin care inovarea ajut? Rom?nia s? se men?in? cu un pas ?n fa?a riscului de schimb?ri climatice ?i de producere a dezastrelor este un nou tip de instrument financiar denumit op?iune de tragere am?nat? ?n cazul producerii unei catastrofe (Catastrophe Deferred Drawdown Option) (CAT-DDO). Acest fond pune la dispozi?ie imediat fonduri de urgen?? ?n cazul unei amenin??ri imediate sau al producerii unui dezastru ?i permite autorit??ilor s? se concentreze asupra relu?rii serviciilor, sprijinirii familiilor afectate ?i reconstruirii comunit??ilor - toate acestea f?r? redirec?ionarea fondurilor de la alte ini?iative importante de dezvoltare. Anul trecut, Banca Mondial? ?i Programul Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre () au ajutat Rom?nia s? ob?in? un ?mprumut de 400 milioane EUR pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de producerea a dezastrelor, care include acest mecanism important.

Extinderea solu?iilor de asigurare a unor informa?ii fiabile privind riscurile

Peste 300 de exper?i ?i practicieni din ?ntreaga lume se vor reuni la Bucure?ti la finalul acestei luni pentru a contribui la extinderea unor astfel de solu?ii ?n Rom?nia ?i ?n ?ntreaga Uniune European?, ?n cadrul conferin?ei (UR Europe). Acest forum, singurul de acest fel, exploreaz? avantajele oferite de tehnologie ?i inova?ie pentru ?mbun?t??irea modului ?n care ?n?elegem schimb?rile climatice ?i riscul de producere a dezastrelor, pentru a asigura o direc?ionare mai bun? a politicilor ?i investi?iilor ?i pentru construirea unor societ??i mai reziliente.

Se deruleaz? deja demersuri pentru aprecierea la justa ei valoare a importan?ei informa?iilor privind riscurile. ?n Bulgaria, Banca Mondial? acord? guvernului servicii de consultan?? ?n sprijinul , prin identificarea zonelor de risc ?i identificarea m?surilor ce corespund Directivelor UE privind inunda?iile. ?n Grecia, cet??enii ora?ului Salonic ?i-au reunit for?ele cu guvernul local ?i cu GFDRR, pentru a g?si trasee mai sigure de la ?i c?tre ?coli, pe baza principiului datelor deschise, pentru o mai bun? informare a publicului ?n domeniul pericolelor naturale. ?i ?n Polonia, Banca Mondial? a mobilizat fonduri pentru Proiectul de management al inunda?iilor Odra-Vistula, al c?rui obiectiv const? ?n modernizarea infrastructurii de protec?ie ?mpotriva inunda?iilor ?i m?surile conexe, care vor asigura protec?ia unui num?r de 5 milioane de persoane fa?? de efectele nocive ale inunda?iilor.

La nivelul ?ntregii Uniuni Europene, men?inerea unei cre?teri durabile ?i incluzive ?n fa?a riscurilor tot mai mari de schimb?ri climatice ?i de producere a dezastrelor constituie un imperativ dificil ?i tot mai urgent al politicilor. ?ns? prin inovare ?i instrumente inteligente, Rom?nia demonstreaz? c? regiunea poate crea comunit??i mai sigure ?i mai  reziliente.


Api
Api